vineri, 22 octombrie 2010

Mituri ante-decembriste: muraturile


Inainte de '89 momentul in care se puneau muraturile era un eveniment capital, sacerdotal. Saci intregi de legume reci, burate de ploaie, se inghesuiau in bucatarie si in hol, casa intreaga era impregnata de iz de otet, marar uscat, hrean, gogosar si ardei copt. Dura zile intregi aceasta revarsare de arome, culori si texturi, se petreceau ceasuri intregi in transa deasupra chiuvetei, curatand bureti salbatici sau gogosari...
In final rezulta un numar considerabil de borcane, borcanase, butoaie care erau duse in boxa din beci, unde, la racoare si intuneric, aveau datoria sa conserve pana prin aprilie aromele toamnei. Evident, de multe ori imi parea dementa curata vartejul acesta de octombrie. Imi juram ca-n viata mea nu-mi voi imputi casa cu varza murata. Insa, daca nu puneai pe iarna, era intr-adevar greu cu mancarea pana in primavara. De cumparat nu gaseai mai nimic, pentru ca totul mergea la export. Nici bani nu erau, ca sa cumperi pe saturate, si de-ai fi avut ce. Iarna, cand zapada era pana la genunchi, boxa de la subsol devenea un sanctuar catre care ne indreptam plini de entuziasm, in pantaloni de "trening" si fes, inarmati cu lumanari si castroane, pe care le umpleam cu verze, pepeni murati, conopide si multe altele. Nu exista dimineata fara zacusca. Nu exista masa fara muraturi sau bureti desarati.
Preferatele mele erau si sunt legumele la otet - orice fel de legume, numai in otet sa fie. Sunt singurele pe care le prepar in fiecare toamna, evident, in cantitati derizorii, fara aura epopeica a muraturilor comuniste.
Cumpar vreo 6-7 kilograme de gogosari, 2-3 conopide infoiate, struguri negri cu boabe mari, morcov, telina intreaga, hrean, marar, otet de vin si sare mare, neiodata.


Stau vreo jumate de zi sa le curat si sa le tai felii, apoi le indes in borcane, insotite de mirodenii.


Clocotesc o compozitie de otet aromat: 2 parti de otet la o parte de apa, sare, zahar, dafin si piper boabe. O torn peste legume, sigilez borcanele si le invelesc in paturi, ca sa se auto-sterilizeze.
Rezultatul: o gasca de borcanele extrem de aspectuoase si colorate, care inveselesc ochiul si farfuria pana prin februarie.

2 comentarii:

  1. Bei, dej sunt mortale!!! le-am inghitit rapid si-mi pare rau ca nu stau in Iasi sau nu vin mai des :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai mai am vreo 25 de borcane, desi imi trebuiau doar vreo 10, dar nu ma pricep la cantitati, asa ca ti-am mai rezervat si tie. Poate mai trece Cristi prin Iasi...

    RăspundețiȘtergere